Ce poți să faci?!

Așa a încheiat mama când i-am povestit clipulețul de mai jos. Mie unul mi s-a făcut pielea de găină și am un sentiment aiurea tare de tot. Am rămas efectiv pe gânduri și mintea mea- probabil așa funcționez- caută, în zadar, soluții.

„Ce poți să faci?! Unde e război, e război. Așa e!” spune mama. Nu, așa ceva nu ar trebui să se întâmple! Și chestia asta vine din partea unui tip care nu vrea să lupte pentru pace mondială…
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=hXmL21ONjVg&feature=related]

Asta s-a întâmplat ieri în Syria.

„These are human beings beeing bombed. And nobody does anything about this!”

Sunetele de pe fundal(gloanțe, bombe și cântecele din moschee) m-au dus cu gândul la un exercițiu propus de niște studenți de la actorie în urmă cu câțiva ani, în cadrul unei activități AIESEC. Ne-au spus să închidem ochii și să ne imaginăm că suntem pe front, în mijlocul războiului și să reproducem ce auzim. Prima dată nu a mers- cel puțin pentru mine- căci făceam din gură ca o mitralieră dar zâmbeam de mama focului.
A doua oară lucrurile au stat diferit căci fetele au început să țipe de parcă cineva le întorcea pe dos la propriu. Sentimentul a fost groaznic! Mă simțeam rău, inima îmi bătea tare…

Ce putem face? Nimic…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.