Tataieeeee, veniră americanii cu rachete la Galaţi!

Baaaa nu! Băi, e fenomenal acest plai dunărean! Astăzi, miercuri, 25 martie 2015, acest tembel, subsemnatul, a schimbat vreo două-trei replici cu ataşatul de presă al Ambasadei S.U.A. la Bucureşti. Straşnică femeie, fu prin Irak şi Afganistan, deci e călită într-ale zonelor de conflict.

Pe vremea lui Ceaşcă, mi se şopteşte în cască, mulţi bătrâni anticomunişti au luptat prin munţi în speranţa că vor veni americanii şi-i vor scăpa de cancerul Ceauşist.

Uite că americanii, în sfârşit, au venit. Ieri au fost exerciţii militare la Poligonul Smârdan. Avioane, paraşute – hai, nu fiţi măgari! – tancuri, arme, soldaţi. Fin, calm. S-au rănit uşor vreo trei soldaţi, dar pentru asta sunt plătiţi, mno.

Meanwhile, prin centrul Galaţiului, târziu în noapte:

Autoarea pozei explică de ce e vorba de o rachetă:

1.Seamănă izbitor de tare cu una.
2. Datorită exercițiilor militare din Poligonul de la smardan am toate motivele sa cred ca este o racheta.
3. Genul asta de rachete sunt in patrimoniul României , numite rachete antiaeriene ,aduse de la americani.
4. Intra pe forțele aeriene romane si compara fotografiile.
Nu seamănă deloc cu o cisterna

Fireşte, nu e o rachetă. Dar isteria tensiunilor cu Marele Urs denaturează totul. Mulţi s-au întrebat ce plm caută o rachetă marca LINDE pe strada Brăilei din Galaţi. Din fericire, e vorba de o turbină de oxigen pentru combinat.

Îşi aminteşte cineva ce rol au avut soldaţii români în al doilea război mondial? Carne de tun.

Dacuuum! I-am arătat poza şi americancei cu care am discutat, spunându-i că unii au crezut că e o rachetă. A râs brutal, un fel de top kek orgasmian.