Ziua-n care am donat sânje

By | ianuarie 23, 2015
donat sange plm

Donez sânge de ani de zile. Recunosc, mă duc la Centrul de Transfuzii doar când am nevoie de acele bonuri de masă. Vineri a trebuit să repet povestea cu trezit devreme şi plecat rupt de somn.

Ajung la şapte fix la Centrul de Transfuzii. Cam pustiu. Sunt al 14-lea. „E bine, boss!”, îmi spun dând buletinul unui dubios care le strângea. Posibil să mă înşel, dar părea proaspăt ieşit din cârciumă. Se face aproape opt şi îmi vine rândul să intru la fişier. Pac-pac, „zi bună!” şi plec cu fişa-mi în mână.

Curios din fire, mă uit să văd ce mai scrie pe-acolo. Hopa-tit! La donarea precedentă scria REBUT cu roşu şi nişte litere urmate de nişte cifre, prescurtări care-mi erau complet străine. „Dafuq?! Băbăiete, ce-avem noi aici? Sânjele de Adi nu e rebut, fmm!”, îmi spun ajungând la următorul pas: declaraţia pe proprie răspundere şi măsurarea tensiunii. Tanti de-acolo – o bomboană şi la propriu şi la figurat, căci e rotundă, ca un butoiaş cu membre – zice că la donarea anterioară ceva fu naşpa cu al meu ficat.

Aoleu! Fireşte, tensiune de aviator, sunt bine, n-am nimic. Ajung la pasul următor – glicemie şi-alte cele. Nu mă mai înţapă în dejt, ca de-obicei, ci îmi bag-o seringă-n venă şi suge vreo 10 mililitri de sânje de-acolo. Instinctiv, arunc un „Mulţumesc, zi bună!” şi ies pă hol, puţin îngrijorat.

Deschid şmartfonu’, Chrome – „ce înseamnă analize la ficat”. Bilirubina, amoniu, albumine, ALT, AST, GGT, KKT, ASL PLS, PLM, FMM – n-am înţeles nimic. „Futu-ţi mă-ta de interneţ”, îmi zic citind în continuare fel de fel de site-uri cancerigene cu sfaturi de la oameni bolnavi psihic şi mame paranoice. Ajung la „transaminaza glutam piruvică (TGP), fecvent menţionată  în ulima vreme ca aminotransferaza alanina (ALAT)”. Şi începe panica – hepatită de toate naţiile, ciroză şi…

Hopa-tit! Avem asistente noi. Piţipoance, da-da! Frumos, aur pe ele, unghii lungi, machiaj din belşug şi UGG-uri în picioare, d-alea cu bush. Una dintre ele avea un nas mai lung ca… înţelegeţi voi.

Poveste lungă-scurtă, mi-au ieşit analizele perfect şi am donat esenţă de Adi. Când să-mi bage acu-n venă, o rog pe tanti să-mi dea fişa după ce termin ca s-o întreb pe doftoriţă ce plm se întâmplase data trecută. Ea zice un „sigur că da!”.

După ce fiecare „asistentă” nouă şi tânără o venit să se mire de faptul că mi-s tatuat pe ambele mâini cu tanti cu coasa, respectiv un stickman care se împuşcă în cap, mă dau jos de pe scaun şi îi întind bulentinul uneia. Îl scapă pe jos. „Băga-mi-aş!”, zice în şoaptă uitându-se la mine. „Te-n scârmâz! Vrei să mă aplec eu?!”, îmi zic în gând zâmbindu-i fals în speranţa că va înţelege „Ce proastă eşti, haha!”. Se apleacă scârbită şi îşi face treaba.

Îmi încrucişez mânili şi aştept să termine fata cu nasul lung cu punga cu sânje ca să-mi pot lua fişa. O piticanie tupeistă se tot holbează la mine. Se uită apoi la aia de-o scăpat buletinul pe jos şi ridică ambele din umeri. Mai aşteaptă un minut şi dă să mă întrebe ceva. „Îmi aştept fişa”, îi spun direct, uitându-mă după tanti care mi-o băgat acu-n venă. Asta pitică probabil nu a înţeles nimic, aşa că se duce la aia cu nasu’ lung, care terminase treaba şi-i ordonă un masaj. Abominabil.

Vine Tanţi, femeia care dă la mop şi mătură, care – din câte am observat – la 60 de ani vrea să înveţe cum e cu acele şi sânjele.

– Tu ce mai vrei?, îmi zice folosind un tupeu demn de vârful dealului.

„Marş, fă!”, îmi zic în gând după care îi răspund:

– Îmi vreau fişa.

– Da’ di ci?

– Pentru că vreau să mă duc până la domna doctor să întreb ceva.

– Aşa şi?

„Ai ge pula me…”

– Păi aştept să mi-o dea cineva că nu-mi permit să umblu prin treburile doamnelor asistente. „Hah!, marş la mop!”, îmi zic în gând, mândru.

Din fericire, tanti care mi-o băgat acu-n venă aude conversaţia şi vine cu fişa-mi în mână, zâmbitoare. „Sărumâna!” şi plec.

Ajung la doctoriţă. Coincidenţă sau nu, mi-e şi medic de familie.

– Păi analizele ţi-au ieşit nasol data trecută, aşa că acum le-am făcut înainte să donezi, dar au ieşit bune.

– Ţurai! Şi asta ce înseamnă? Ce s-a întâmplat data trecută?

Butoiaşul cu membre, care stătea în cabinet pe un scaun, crăcănată ca ultimul beţiv sare de cur în sus:

– Alcool!

– Nu, nu e vorba de alcool, zic.Trollface

Sunt băiet cilivizat, i-aş fi spus vreo două, dar nu ai şanse de izbândă împotriva ţaţelor de Pechea. Tanti doctoriţă începe să-mi înşire cauze probabile şi îmi explică faptul că nu e musai o boală, ci, având în vedere că acum analizele au ieşit bune, fu vorba de o oarecare agresiune/leziune de moment a ficatului. „Mulţumesc!” şi plec aruncându-i o privire butoiaşului umblător de genul „ptiu, îţi curje smântână caldă din colţul gurii!”.

La final, Veta, că altfel nu mă bagă nimeni în seamă

Follow me

Adi

Galatean de 28 de ani, mutat in Cluj din 2016. Imi plac PPC-urile, filmele, jocurile video si bunul simt.
Follow me

Abonează-te la adibot.ro prin email

Dacă îţi plac articolele de pe acest blog, adaugă-ţi adresa de email mai jos. Scriu maxim două articole pe zi, deci nu te spamez :)

Alătură-te celor 704 abonați

2 thoughts on “Ziua-n care am donat sânje

  1. Adi Post author

    Se fac analize înainte de donare, dar caută doar anumite lucruri. Post-donare se fac analize complete doar că nu am avut niciodată timp să mă duc după ele.

    Sunt sănătos tun, nu-i problemă 😀

    Reply
  2. Elena

    Cum adica ti-am facut analizele inainte de data asta? Nu e asa de obicei? Pai prin alte parti daca vrei teste complete de sange te duci la donat si-ti zic fetele si ce culore la ochi au parintii inainte sa te goleasca de sange. Eu in locul tau mi-as reface analizele alea de ficat just to be on the safe side.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *