Încă există sclavagism şi e alimentat de corupţie

By | martie 20, 2015
depresie

Cu siguranţă aţi citit despre cazul femeii din Galaţi care s-a sinucis pentru că era tratată ca un sclav de către patroana firmei la care lucra. Nu ştiu cum sunt alţii, dar citind articolul din „Viaţa liberă” în mine a luat naştere o ură pe care nu am mai simţit-o de câţiva ani de zile. Asta pentru că ştiu cum e să treci prin asta, mama a păţit-o de mai multe ori.

Peste tot se zice că relaţia angajator-angajat ar trebui să fie bazată pe respect. La mijloc este şi un contract pe care ambele părţi trebuie să-l respecte. Fireşte, acest lucru se întâmplă doar la nivel teoretic. În realitate lucrurile stau ca pe vremea sclavilor care strângeau tutunul de pe câmp.

Sunt extrem de multe firmuliţe prin partea asta a României unde angajaţii sunt un fel de proprietate a patronului. Aparent, în mintea unora, a-ţi oferi un loc de muncă este sinonim cu a te cumpăra, moment în care îţi pierzi toate drepturile umane şi trebuie să produci bani şi-atât.

Tanti asta lucra la o firmă de curăţenie, câştiga salariul minim pe economie – adică atât de mult încât îşi permitea să spună că e săracă. Dacă nu v-a întârziat niciodată leafa nu aveţi idee cât de stresant este să vezi cum se adună facturile şi cum frigiderul rămâne gol zile la rând. În momentul în care întârzie plata către vreun furnizor, încep telefoanele şi ameninţările cu sistarea serviciului. Imaginaţi-vă cum ar fi să trebuiască să mai şi creşti un copil cu banii ăştia… unul bolnav pe de-asupra. Groaznic. Sper să nu ajung niciodată în situaţia asta, căci sentimentul de neputinţă supremă te distruge.

Interesant în acest caz este de urmărit şi corupţia din sistem. Cuconaşa cu musca pe căciulă a mai fost reclamată în 2013. Culmea, pentru ceva asemănător: nu-i plătise concediul medical unei angajate. Nu suntem copii, ştim cu toţii cum se fac inspecţiile celor de la ITM – în spate, cu ceva bun de mâncat şi băut, apoi ceva frumos în buzunar şi totul e în regulă în urma controlului. Cred că vinovatul suprem este patroana, dar la fel de vinovaţi sunt şi reprezentanţii autorităţilor care închid ochii în schimbul unor sume modeste, uitând că în joc sunt nişte oameni.

Din păcate, la felul în care evoluează lucrurile în Galaţi, cazuri de genul ăsta vor mai fi. Corupţia descrisă mai sus e un fel de stil de viaţă, e parte din ecosistem – dacă o scoţi din joc se prăbuşeşte tot.

Ştiu, probabil prima reacţie când citeşti articolul este „de ce nu a plecat de-acolo?”. Păi am scris mai sus ce înseamnă să nu primeşti cel salariu minim pe economie o lună de zile – asta în cazul cel mai fericit, când îţi găseşti de muncă foarte-foarte repede. Ni cum s-a ajuns la situaţia asta: „Doi ani de zile am fost tracasate, jignite. Am fost preluate de la Universitate, 24 de femei am fost preluate, iar dânsa, ca patroană, nu ne dădea salariile la timp, nu ne dădea bonurile la timp. Ne jignea tot timpul, nu ne aducea materiale. Eu am ieşit anticipat la pensie obligată de dânsa. M-a sunat de multe ori să se plângă că nu le-a dat materiale, saci şi hârtie igienică, şi mă întreba ce să facă. Mai era şi acuzată că fură din materiale”, a declarat pentru VL Constanţa Constandache, fostă colegă cu Ştefana Lazăr.

Doina scrie pe VL:

Intr-o societate in deriva in care respectul pentru cei care muncesc nu mai exista,dramele semenilor nostri sunt anonime,sunt nenumarate si foarte dureroase.O societate bolnava,condusa de bolnavi pentru putere si bani de multe ori de niste analfabeti(multi dintre ei) seamana o teroare psihica colectiva,care pentru multi dintre noi oameni simpli este fatala.
Oare cati dintre noi trebuie sa recurgem la gestul suprem de a ne pune capat zilelor pentru ca ceva sa se schimbe?
Ne intrebam mereu de ce ne pleaca copii in lume,cand noi nu le oferim nimic bazat pe integritate,dreptate si respect.
Le oferim adevaruri ciuntite,exemple de oameni de nimic ajunsi ,,regi” peste noapte si le taiem aripile din fasa.
Astfel copii remarcabili nu au nici o sansa in fata celor a caror parinti sunt,,cineva”.Credinta in bine am mutilat-o si prezentam drept adevar nedreptatea,minciuna,setea avida de putere si bani in fata careia cei buni,cuminti nu au sanse.Ne este frica si suntem obositi si uitam sa ne invatam copii sa viseze.
Dumnezeu sa te odihneasca in pace,Stefana!Fie ca sacrificiul tau si a altor mame asemenea tie sa nu ramana anonim si fara ecou.

Şi mai e un comentariu:

Din pacate acest comportament este specific angajatorilor din acest oras. Angajatii sunt tratati ca niste sclavi, Angajatorii cunosc situatia somajului din acest oras si de aceea nu se sfiesc sa isi umileasca angajatii zi de zi de parca le-ar fi facut un mare favor ca i-au angajat. Gresit! Omul vine la serviciu pentru un salariu decent iar in urma muncii depuse de el compania angajatorului obtine profit… din care ei isi cumpara masini, case , isi fac concedii….. Angajatul nu poate face acelasi lucru pentru ca salariile sunt de mizerie, dar asta este alta discutie! Daca te plangi ti se spune ca poti sa iti iei lucrurile si sa pleci!. Sunt multe de spus. Situatia in care s-a ajuns este cumplita datorita faptului ca nu mai exista o scara de valori… Parveniti, analfabeti, oameni care nu au nici un fel de valoare morala au ajuns ” oameni de afaceri” …. angajatori!

Galaţiul e aproape de Valea Jiului la capitolul şomaj. Dacă controalele ITM s-ar face pe bune, la sânge, am urca pe primul loc în ţară, căci majoritatea firmelor şi firmuliţelor ar fi închise – în special cele din domeniul confecţiilor.

E paradoxal.

Follow me

Adi

Galatean de 28 de ani, mutat in Cluj din 2016. Imi plac PPC-urile, filmele, jocurile video si bunul simt.
Follow me

Abonează-te la adibot.ro prin email

Dacă îţi plac articolele de pe acest blog, adaugă-ţi adresa de email mai jos. Scriu maxim două articole pe zi, deci nu te spamez :)

Alătură-te celor 703 abonați

2 thoughts on “Încă există sclavagism şi e alimentat de corupţie

  1. Gabriel Ursan

    Nume. Fie și în privat. Dar se cer niște nume. Lumea vrea asta. Și s-ar putea să vreau să-mi asum să public la mine pe blog niște nume.

    Reply
  2. Loredana

    Din pacate in Galati sunt foarte multe firme care isi bat joc de angajati si nu sunt neaparat firme mici. Isi si permit sa faca lucrul asta pentru ca sunt constienti ca nu ai unde in alta parte sa pleci. Ajungi sa fii multumit ca primesti salariul sau macar o parte din bani o data la 2 luni…E trist!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *