Preserving the specialness

Poate fi o scuză care să te facă să dormi mai bine noaptea sau un argument foarte solid atunci când ne referim la lucrurile ce ne plac dar din anumite motive le facem foarte rar.

Am realizat că nu mă împac foarte bine cu touch-screen-urile(în primă instanță voiam să scriu rândurile astea de pe tableta vieții) dar to preserve the specialness o să postez și de pe ea, la un moment dat. Yep, doar mă laud.

Să revenim. Dacă ești un overrated stuff hater, ca mine, treaba asta o să ți se pară relevantă. Dacă îți plac lucrurile overrated, ar trebui să schimbi asta la tine.

Ipotetic, să zicem că ai câțiva prieteni în adevăratul sens al cuvântului și te vezi cu ei extraordinar de rar deși în adâncul tău ai petrece extrem de mult timp cu ei. To preserve the specialness, e mai bine mai rar. Ipotetic, ești elev la liceu și îți place să chiulești dar absențele se adună și te paște consiliul. To preserve the specialness, ar trebui să limitezi chiulurile. Îți place să mergi într-un bar drăguț cu muzică bună, să lucrezi și să înfuleci o pizza împreună cu o bere. To preserve the specialness ar trebui să controlezi ieșirile și să le rărești. Îți place să te îmbeți/get high. To preserve the specialness nu fă asta foarte des; vei fi etichetat drept bețivan sau drogat.

Personal, iubesc berea nefiltrată. În momentul în care serveam 3-4 pe zi, a început să mi se acrească. De ce? Își pierduse din specialness…

Nu e vorba de cantitate ci de calitate. Fericirea este concepută să fie simțită pe perioade scurte de timp. Ghici de ce? To preserve the specialness!

Ce părere ai de treaba asta? Ne plictisim de un lucru/activitate indiferent cât de plăcută ni se pare? Aveți vreun exemplu concret?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.