Discriminare, interlopi, ciolan şi bani

By | martie 3, 2015
just married

Bataia pe ciolan e, în zilele noastre, cel mai frumos spectacol. O anumită clasă de oameni se întrec în promisiuni, pomeni şi minciuni. „Din fericire”, lupta pentru ciolan nu e la fel peste tot. În următoarele rânduri puteţi citi cum stă treaba prin „underground”.

Am văzut cu toţii cât de mizerabilă a fost ultima campanie electorală, cea din noiembrie 2014. S-au spart bani la greu, s-au promis fel de fel de fonfleuri, iar în cele din urmă situaţia din România a rămas la fel: ca-n plop. Politica e o curvă, dar aici nu e vorba despre aşa ceva. Totul se rezumă la ciolan. Putere, deschidere şi – fireşte – bani. După fiecare campanie electorală, clasa politică se arată cu degetul şi se acuză care pe care că au cheltuit bani aiurea, fonduri pe care oricum le primiseră aiurea. Mârlănismul şi atacul la persoană atinge cote maxime.

Anul trecut, liderul lumii interlope din Galaţi, Kalo, a murit într-un spital din Bucureşti, răpus de cancer. Înmormântarea a fost de-a dreptul spectaculoasă.

Amu’ din ce am mai auzit prin dreapta şi prin stânga, se pare că în această lume paralelă se ţine doliu timp de un an. Un fel de birocraţie, dacă-mi permiteţi – dacă dai afară pe cineva de pe o poziţie înaltă, nu ai voie să angajezi pe altul în loc o bună bucată de timp.

Kalo a murit în mai. Acum suntem în martie. Campania electorală a început.

Fireşte, în „underground” îmi imaginez că nu prea vrei să fii în lumina reflectoarelor. În lumea asta nu e cu voturi – în oarecare măsură, îndrăznesc să spun că a lor campanie electorală e mai demnă – ciolanul ajunge la ăla care dovedeşte că-l poate căra.
Ce înseamnă asta? Habar n-am. Pe la colţuri se aude că vor mai fi evenimente din campania electorală a interlopilor. Mai o bătaie pe ici-colo, mai un asasinat… cine ştie.

Siguranţa e literă de lege, iar Poliţia e sus pe baricade. Îmi amintesc de un comentariu frumos, citit pe site-ul unui ziar: „Vom prelua toată puterea Galaţiului. Oraşul va fi al nostru!”. Partea aiurea e că mafioţii ăia văzuţi prin filme ca „Naşul” aveau gust şi ceva stil, pe când ai noştri sunt tare departe de aşa ceva.

Fireşte, cu ocazia venirii primăverii, campania electorală a început şi la români. Tradiţionalele „fie ca…” şi bucheţelele de ghiocei, împreună cu pliante prin care candidatul X se laudă că a făcut sau că va face şi-au făcut deja apariţia prin oraş.

În tot acest timp, fundaţiile se dau peste cap să găsească un nou proiect prin care să ajute minoritatea discriminată din România.

Fundaţia Vodafone România pune pe masă aproape 150.000 de euro pentru ONG-urile locale din Argeş, Brăila, Buzău, Dolj, Galaţi, Mehedinţi şi Olt. Un proiect poate primi finanţare maximă de 7.000 de euro.

Nu spun că Vodafone ar fi implicată în sifonarea banilor pentru scopuri „nobile”. Dar aş putea argumenta că proiectele pentru minoritatea discriminată din România sunt un fel de mină de aur, o tolbă cu aur fără fund. La începutul lui 2015, citeam pe „Obiectiv Vocea Brăilei” cum unii au ajuns milionari pe schinarea proiectelor pentru discriminaţi, unde mai pui că pe drum mai sunt câteva milioane de euro din fonduri europene. Rezultate? ZERO. NIMIC. Aceeaşi mizerie, aceleaşi furturi, la fel de mulţi copii.

Şi, mă scuzaţi că spun asta, dar bravo băbăieţ!, bine că ştiţi cum şi de unde să sugeţi, cu cât mai puţină muncă, cât mai puţini bani.

Nu ştiu de voi, dar mie mi se pare că minoritatea discriminată din România nu trăieşte după aceleaşi legi ca noi.
Iar dacă voi aveţi aceeaşi părere, vă întreb: ce e de făcut, fratemeleu?

Follow me

Adi

Galatean de 28 de ani, mutat in Cluj din 2016. Imi plac PPC-urile, filmele, jocurile video si bunul simt.
Follow me

Abonează-te la adibot.ro prin email

Dacă îţi plac articolele de pe acest blog, adaugă-ţi adresa de email mai jos. Scriu maxim două articole pe zi, deci nu te spamez :)

Alătură-te celor 703 abonați

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *