Cum trebuie trataţi hoţii

By | ianuarie 21, 2015
hoti furturi

Am lipsit destul de mult zilele astea. Îmi luasem câteva zile de concediu pentru a rezolva o problemă, care, din cauza câcaturilor din spitale şi a medicilor de rahat din Galaţi, nici acum nu este soluţionată.
Fu interesant. Am circulat cu autobuzul în fiecare colţ al oraşului şi am avut „privilegiul” de a vedea borâturi borând în mijlocul trotuarului.

Miercuri, aflu că nişte locatari au ales să îşi angajeze un paznic la scara de bloc pentru a scăpa cât de cât de furturi.

Mi se pare complet paradoxal că Poliţia nu are tupeu să trateze hoţii mai dur. Mi se pare complet paradoxal că legile tind să devină din ce în ce mai blânde din cauza unora care militează pentru toleranţă rasială. Şi încerc să nu scot la iveală latura mea extremistă, pentru că sunt conştient că nu sunt toţi la fel.

În primele zile ale anului, mergeam liniştit pe trotuar în Centrul oraşului. Din faţa mea, se apropiau cu glugile în cap şi mâinile în buzunare doi puradei – jegoşi, cu hainele rupte şi pline de noroi – de vreo 12-14 ani. Mi-ar fi putut fi milă de ei şi aş fi putut să le dau un leu, doi… Dar ei nu asta căutau. Când au ajuns în dreptul meu, ăla mai mic se uită încruntat la mine şi zise „Ce te uiţi aşa, mă, băga-mi-aş pula-n naţia ta!?”. Fireşte, nu l-am băgat în seamă. Am zâmbit şi mi-am văzut de drum.

Între timp, în Amurica

Şi-amu’, mă întreb de ce sunt românii atât de speriaţi de borâturi. Am trecut prin multe momente când reprezentanţi ai rasei discriminate din România au încercat să-mi fure telefonul sau banii şi nimeni, absolut niciun românaş nu a intervenit.

Desigur, sunt şi români ţiganizaţi, nu mi-e ruşine cu ei.

E bine că România nu are de-a face cu extremişti islamişti, ISIS, ISIL etc. Dar asta doar pentru că noi îi avem pe „ai noştri”. Îi protejăm, luptăm pentru drepturile lor, încercăm să le educăm copiii – în speranţa că nu vor ajunge la stadiul de borâturi umane – pentru ca, în cele din urmă, să-i vedem cum ne jefuiesc maşinile, ne fură banii din case sau ne bat copiii pe stradă. Sunt la tot pasul – te întreabă pe stradă dacă nu vrei un telefon, adună pet-uri de la gunoi, demolează clădiri şi, într-un târziu, îşi pun poze pe Facebook, folosind un telefon furat, cu arme şi bani.

Îmi place civilizaţia, dar animalele nu pot ajunge acolo.

Mai sunt şi gălăgioşi

Follow me

Adi

Galatean de 28 de ani, mutat in Cluj din 2016. Imi plac PPC-urile, filmele, jocurile video si bunul simt.
Follow me

Abonează-te la adibot.ro prin email

Dacă îţi plac articolele de pe acest blog, adaugă-ţi adresa de email mai jos. Scriu maxim două articole pe zi, deci nu te spamez :)

Alătură-te celor 37 de abonați

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *