Stând la coadă la Spital (I)

By | iunie 18, 2014

Te trezești la 5, mănânci repejor, te îmbraci, îți iei și cele necesare pentru muncă și ieși pe ușă pe la ora 6, cel târziu. În autobuz sunt doar vreo doi pensionari rătăciți, restul se duc la muncă. Cobori la Spital și o iei la pas… grăbit, pentru că nu știi ce te așteaptă și cât urmează să stai la coadă. Ajungi la ghișeu, ești printre primii zece. Îți oferi un „Gege, Adi!” imaginar and so your wait begins. Ești cel mai târnăr de la coadă, motiv pentru care atunci când ești întrebat cât e ceasul, ți se adresează cu „cavalere”, „tinere” sau „băiete”.

La 8 vin tănticile cu care are de-a face toată lumea. Coada se împarte în două, căci, suprinzător!, chiar funcționează două ghișee: 50 de oameni rămân la același la care aștept și eu, zece se duc dincolo, unde aflu că e vorba de cardiologie. Se face opt jumate, nici măcar prima persoană nu și-a făcut o amărâtă de programare. Pe la nouă fără un sfert se deschide ferestruica de termopan și apare o mână întinsă din interior… finally! Durează vreo 20 de minute să-mi vină rândul… fiind al șaptelea.

Între timp, la ghișeul pentru cardiologie vine un nene cu un aspect de legumă veștejită și palidă. Abia se mișcă. Se îndreaptă agale spre ferestruica de la cardiologie. Întinde niște hârtii și spune:

-Bună dimineața, o programare pentru cardiologie, vă rog.

După vreo două minute se aude:

-Pe 6 octombrie.

Coaeeeee, să-mi bag! Îmi zic în minte. Judecând după felul în care arăta omul, șansele ca el să supraviețuiască până atunci mi se par reduse…

Vine și rândul meu.

-Neața, o programare la gastro, vă rog. Se poate pe 11 iunie? Mai am și la urologie atunci și mi-ar plăcea să lipsesc o singură zi de la muncă.

-Nu, nu se poate pe 11 iunie.

-Păi luna trecută, când am făcut cealaltă programare ați spus că se poate.

-Doamna doctor e în concediu până pe 15 iunie.

-Păi nu știați asta de acum două săptămâni?

Liniște.

-Nu puteați doamnă să spuneți așa de la bun-început?

Liniște iarăși… se uita la mine de parcă îi ceream să mă mulgă.

-Bun, pe ce dată se poate face programarea la gastro?

-Pe 16.

-Bun, putem să o mutăm pe cea de la urologie în aceeași zi?

-Nu, că e full.

-Am înțeles. Da, să lăsăm așa zic.

Evident că la începutul lui mai, când am fost să fac programare la urologie, am vrut să fac și la gastroenterologie. Dar fiind trecut de 1-2 mai, mi-au spus să vin pe 1-2 iunie pentru cea din urmă, că așa se procedează. Atât doctorul de la urologie, cât și cel de la gastroenterologie, are program pentru consultații la cabinetul din Spital o oră, lunea, în fiecare săptămână. Deci patru ore pe lună.

Va continua.

Foto: observatordeconstanta.ro

Follow me

Adi

Galatean de 28 de ani, mutat in Cluj din 2016. Imi plac PPC-urile, filmele, jocurile video si bunul simt.
Follow me

Abonează-te la adibot.ro prin email

Dacă îţi plac articolele de pe acest blog, adaugă-ţi adresa de email mai jos. Scriu maxim două articole pe zi, deci nu te spamez :)

Alătură-te celor 704 abonați

One thought on “Stând la coadă la Spital (I)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *