Viața la bloc și muzica proastă

Statul la bloc are anumite beneficii. Paradoxal, mi-e greu să le enumăr – shit! nici măcar nu le pot identifica, dar știu că aș sta la curte doar dacă aș avea bani destui să-mi asigur un trai fără găini, porc și alte orătănii, cu tot confortul necesar; aș vrea legume în grădină, ca să nu mai fiu nevoit să mănânc din piață roșii cu gust de ardei/gumă la mâna a doua.

Vecinii… oh, man!

Orele două după-masă, vecina de deasupra – o pițipoancă glamorous când e singură acasă, o fată normală în restul timpului (nobody cares, știu) – își face programul zilnic. Asta presupune hip-hop de genul „yea, bitch! suck my dick!”, Rihanna și alte artiste de-astea care sunt în vogă acum, cu sonorul la refuz. Firește, are și cu ce să facă tot blocul să duduie, că așa se cuvinte.

Pe lângă poluarea fonică descrisă mai sus, pe care o urăsc, dar o pot ignora cu ușurință, glamul din ea o împinge și la alte sunete abominabile: cântatul peste muzică. Nici nu vrea să știu cât de tare țipă de o aud prin pereți.

Am o vagă impresie că pițipoanca aurită din povestea mea nu e sub nicio formă un caz unic.

Pentru toate aceste cazuri, inclusiv cele care prezintă cea mai groaznică simptomă: manelele, cred că voi face o „armă” cu puls electromagnetic. Am găsit un ghid pe net – which makes it look easy – și sunt sigur că nimic nu poate da greș!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.